Arhiva April, 2009

MAUSER Militarmodell M96

Putem spune fara teama de a gresi ca anii 1890 se pot numi “inceputul erei pistoalelor automate”.
Conceptia lui Hiram Maxim , conform careia reculul poate actiona mecanismul de incarcare a fost preluata de proiectanti de arme ca Borchardt , Manlicher , Schwarzlose , Browning si Mauser care si-au canalizat intraga ingeniozitate pentru crearea de pistoale cu incarcare automata. In aceasta perioada (1894 ) a aparut pistolul Borchardt care in ciuda constructiei ingenioase ( devenita vestita prin pistoalele Luger) , nu a avut succesul scontat , foarte probabil datorita reculului puternic si a greutatii mari.
Fratii Paul si Peter Mauser , creatorii renumitelor modele de pusti M1871 si culminind cu M1878 , si-au indreptat atentia si asupra realizarii de pistoale inca din anii ’70 ai secolului XIX. Modelul M1878 supranumit si revolverul ‘Zig-Zag’ a fost prima lor arma ‘de mina’ de succes. Cu meticulozitatea lor proverbiala au inceput sa-si proiecteze propriul model de pistol cu incarcare automata.
Probabil cel mai remarcabil proiect al acestei perioade a fost Model 1896 Military Pistol , realizat de Paul Mauser , la initiativa a doi tehnicieni de la fabrica Mauser , fratii Feederle. Interesant este faptul ca la inceput , Paul Mauser s-a opus vehement realizarii acestui proiect , cei 2 frati Feederle ducind o intensa munca de lamurire pina sa-l convinga de oportunitatea realizarii acestui pistol semiautomat.
Prototipul a fost realizat in 1895 , fiind brevetat in Germania cu numele de Mauser , la 11 decembrie 1895 , cu numarul de brevet 90430. El a fost brevetat si in Franta in ianuarie 1896 cu nr. 253098.
Din el au derivat multiple versiuni si cu toate ca a fost preferat pe nenumarate cimpuri de lupta , nici o tara nu l-a adoptat oficial pentru dotarea trupelor. Intre realizarea prototipului si productia de serie , au fost efectuate si ajustarile necesare , precum si experimentarea mai multor tipuri de munitie. In final s-a ajuns la concluzia ca cea mai potriviat munitie pentru aceasta arma este munitia de calibru 7,63 mm Borchardt. Totusi Mauser supune aceasta munitie la unele mici modificari in ceea ce priveste forma tubului , marind in acelasi timp cantitatea de pulbere si denumindu-l 7,63 Mauser. Prototipul acestui pistol a fost gata pentru a fi produs in serie pe la jumatatea anului 1896 , dupa ce imparatul Wilhelm este invitat sa traga citeva focuri cu aceasta arma.
Inceputul productiei de serie a fost anevoios , fiind necesara instalarea multor masini noi , pentru a putea fi realizat acest pistol. Demararea efectiva a productiei de serie s-a produs abia la jumatatea anului 1897 , dupa care intr-un timp foarte scurt au fost aduse primele mici modificari necesare bunei functionari a armei , precum si unele modificari in ceea ce priveste eficientizarea tehnologiei de fabricatie. Prima modificare importanta a fost realizata de fapt inca din faza de pregatire a fabricatiei si a constat in dotarea armei cu un opritor dublu de blocare. La pistoalele cu seria 360 s-au efectuat toate modificarile importante inca din primele faze ale fabricatiei , astfel ca aceasta serie nu a mai suferit pe parcurs nici o alta modificare. Primele arme fabricate pot fi recunoscute dupa inscriptia ‘ Mauser System ‘ ce se oberva deasupra camerei cartusului . In august 1897 aceasta inscriptie este inlocuita cu ‘ Fabrica de arme Mauser Oberndorf AN’.
Putine arme s-au bucurat de succesul si raspindirea acesteia. Acest proiect de o conceptie iesita din comun a avut ca rezultat final un pistol unic ce nu contine nici macar un stift ci doar un singur surub , cel care tine capacele crosei. Toate piesele din interior care necesita un ax , bolt sau pivot sunt prelucrate dintr-o singura bucata astfel ca axul face parte integranta din piesa.
Pistolul Mauser 1896 este o arma relativ voluminoasa cu o crosa rotunjita , cu prasele de lemn prevazute cu striatii , fixate printr-un surub , avind la baza un inel de prindere a unei curele de asigurare.
Mecanismul de declansare este cu cocos exterior . Magazia este fixa , si amplasata inaintea garzii tragaciului , avind capacitatea , initial de 10 focuri , dar au existat si cu 6 sau 20 de focuri.
M 1896 functioneaza pe principiul reculului scurt al tevii si reculul lung al inchizatorului. Ansamblul teava – inchizator este inzavorit , fiind blocat in cursa sa spre inapoi in momentul executarii focului , pina cind un zavor ascendent este escamotat , permitind inchizatorului singur sa isi continue cursa . arcul recuperator este continut in inchizator si indeplineste si functia de arc de revenire pentru percutor. In momentul cind ultimul cartus din magazie a fost tras , inchizatorul ramine deschis , facilitind reincarcarea pistolului. Magazia se va reincarca cu ajutorul unei lame pe care sunt insirate cartusele. Aceasta se aseaza vertical intr-un locas special conceput in carcasa inchizatorului dupa care cartusele sunt impinse in interiorul magaziei. La eliberarea inchizatorului , acesta antreneaza automat primul cartus in camera , astfel arma este gata de tragere. Pirghia de siguranta foarte inalta se afla pe partea stinga a cocosului , paralela cu el . Inaltimea mare a cocosului face imposibila ochirea atunci cind el nu este armat. Fiind o arma cu simpla actiune acest lucru avertizeaza tragatorul ca pistolul nu este pregatit pentru tragere.
M1896 poate fi considerat un pistol sigur. In general este prevazut cu o magazie de 10 cartuse si o teava de 133 mm lungime. La inceputul anului 1897 citeva exemplare au fost fabricate cu o magazie de 6 cartuse si teava de 120 mm lungime. Acest model era de obicei furnizat cu un toc – pat din lemn care fixat in spatele crosei permitea transformarea pistolului intr-o mica carabina. Asa se explica prezenta inaltatorului cu gradatii pina la 1000 m. El a fost testat in 1899 alaturi de alte arme de mina de catre armata franceza la Scoala nationala de Tir de cimp de la Chalons. Comisia a fost impresionata de calitatea de fabricatie a armei , constanta in functionare , cit si de precizia de tragere la mare distanta cu tocul pat atasat. In acelasi timp a formulat critici privind forma crosei care nu oferea o priza suficient de ferma pentru tragerea precisa cu o singura mina.cu atit mai mult cu cit centrul de greutate avea tendinta sa se deplaseze inapoi pe masura ce magazia se golea . Sistemul de incarcare era de asemenea considerat prea putin practic.
In zilele noastrea M1896 poate fi gasit foarte rar in afara muzeelor sau a colectiilor de arme.
1898 a fost anul in care s-au fabricat mai multe modele derivate din M1896 la care au fost efectuate o serie de mici modificari :
1. teava cu o lungime de 140 mm.
2. cocosul dintr-o singura bucata mai scurt , de forma unui inel care nu mai acopera crestatura inaltatorului.
3. inaltatorul cu crestatura in forma de V cu reglaj intre 50 si 700 m.
4. pe partea dorsala a crosei , o scobitura care imbunatateste priza.
La putin timp dupa aparitia lui , el si-a schimbat si forma exterioara. Laturile corpului au devenit plate ( din 1906 s-a revenit la vechea forma).
Modelul 1898 a fost urmat de altele aproape identice in 1903 si 1905.
La modelul 1903 s-au efectuat modificari la sistemul de declansare , siguranta si forma percutorului. M 1905 reprezinta o revenire la primul model( forma). Lungimea tevii este de 101 mm , magazia are 5 focuri , crestatura inaltatorului in forma de U , orificiu mai mare in inelul cocosului , cocosul acopera crestatura inaltatorului , crosa mai mica , greutate de numai 960 g si o lungime totala de 216 mm.
Lucrurile pareau ca se vor opri aici in momentul cind atentia fratilor Mauser s-a indreptat spre realizarea unor noi sisteme de inzavorire si a unui model de pistol de conceptie total diferita. Noua arma brevetata avea magazia in crosa. Aceste planuri au fost curind abandonate dar unele au fost preluate si folosite la pistoalele de buzunar.
In aceasta perioada a aparut si M1907 proiectat pentru folosirea cartuselor de 9 mm , care ca lungime erau identice cu cele de 7,63. Aceste cartuse se pare ca erau copia cartuselor fabricate de Georg Luger pentru armele Parabellum. Datele balistice ale cartusului ‘Export Mauser 9mm’ erau considerate exceptionale , lui adaptindu-i-se si o arama M1903 destinata mai mult pietei sud – americane. Aceasta avea o greutate mai mare ( 1,32 kg) , lungimea tevii de 140 mm cu 6 ghinturi orientata spre dreapta.
In 1912 au reluat totusi lucrul la vechiul model si inaintea primei conflagratii mondiale ofera pietei modelul 1912. Acesta nu s-a deosebit esential de fratele mai mare si a fost fabricat pe scara larga pentru dotarea trupelor germane , multe dintre acestea fiind si astazi functionale.
Modelul din primul razboi mondial a fost cel mai comun ; avea teava de 140 mm si calibrul de 7,63 mm Mauser. Pentru a simplifica problemele de aprovizionare cu munitie , in 1916 trupele terestre solicita modificarea armelor pentru calibrul 9 mm Luger. Aceste modele pot fi recunoscute dupa cifra 9 gravata pe praselele crosei si vopsita in rosu. Modificarea pentru aceste cartuse a fost relativ simpla si s-a efectuat foarte rapid nefiind necesara decit de reproiectarea magazieii , tevii si a inchizatorului.
Dupa Tratatul de la Versailles fabrica primeste o comanda consistenta pentru pistoalele de 9 mm cu conditia ca lungimea tevii sa nu depaseasca 101 mm. Astfel s-a trecut la fabricarea de serie a unei noi arme cu teava de numai 99 mm , toata productia fiind dirijata catre piata rusa. In acea perioada Rusia ducea lipsa de de arme , astfel ca noul pistol a fost primit cu mare entuziasm dindui-se denumirea de ‘ Mauser Bolo ‘ , aceasta reprezentind prescurtarea cuvintului ‘bolsevic’. Dupa aceasta rusii si-au realizat versiunea proprie pentru cartusele de 7,63 Mauser identice cu 7,62 Tokarev aceasta devenind munitia standard pentru armele de mina rusesti ca pistoalele TT si chiar pentru pistoalele mitraliera PPS.
In 1930 Mauser a efectuat o modificare a sistemului de asigurare care initial necesita 2 miini pentru manevrarea lui , facindu-l usor de manevrat cu mina care tine arma. O alta modificare majora a fost magazia initial nedetasabila , inlocuita cu una detasabila , iar arma putea fi incarcata cu ajutorul unei lame ca la pustile militare sau putea fi schimbata prin partea de jos ca la pistoale. Mecanismul de declansare a fost modificat adugindui-se pe partea stinga a crosei un selector ce putea comuta focul atit pe regim semiautomat cit si pe automat. Primul pistol mauser cu foc automat a fost fabricat in Spania in 1930 , insa combinatia sistemului de zavor cu cursa scurta si munitia folosita nu s-a dovedit prea fericita , cadenta mare de tragere ( teoretica 960/min) practica 800-1200/min. Facind aproape imposibila tragerea precisa cu aceasta arma.
Producerea lui a fost intrerupta deoarece fabricareadevenise prea scumpa , fiind inlocuit cu modele mai moderne si mai ieftine.
Acest pistol a fost copiat in Spania si in China. Unele copii sunt excelente , perfect functionale pe cind altele au pastrat numai aspectul exterior avind mecanismele diferite de modelul original.

Cristian Radulescu , Vili Stancu , Magdalena Miskolczy

Add comment 21 April, 2009


  Noutati Legislative

  Download

  Linkuri

  Arhiva Articole