ARMELE   ISTORIE, POVESTE, PASIUNE

Nu demult scriam la începutul unui articol publicat pe site-ul A.N.C.A că în devenirea oricărei asociaţii există anumite trepte ce pot fi urcate şi care vor defini pe viitor drumul de urmat. Tot în acel articol spuneam că Asociaţia Naţională a Colecţionarilor de Arme în cei 14 ani de existenţă a făcut dovada că este viabilă şi se ocupă exact cu ceea ce scrie în denumire. Au venit alături de noi oameni deosebiţi care prin sprijinul lor ne-au stimulat să mergem mai departe.

Anul 2021 chiar dacă a început sub semnul pandemiei care a încetinit ritmul vieţii, şi atmosfera generală era de stagnare, Asociaţiei noastre i-a adus frumoase realizări. Amintesc doar producerea, cu sprijinul fabricii de arme Cugir, a primului pistol comemorativ românesc, Pandur. Deşi am fi putut să ne oprim aici cu proiectele pe acest an, iată că avântul dat de Pandur nu s-a diminuat şi un alt proiect care aştepta o definitivare s-a materializat.

Este vorba despre o carte-album, o lucrare care să cuprindă toate “poveştile” despre arme scrise de-a lungul acestor ani de către colegi noştrii binecuvântaţi cu harul de a pune în pagină ideile şi cunoştinţele lor.

După cum veţi vedea în paginile cărţii, poveştile despre arme sunt scrise de autori diferiţi ca vârstă, educaţie, meserie, dar uniţi de aceeiaşi pasiune de a colecţiona aceste bijuterii mecanice care sunt armele.

Încă de la lansarea acum 14 ani a site-ului Asociaţiei am încercat ca lunar să publicăm online câte un articol interesant. Cum lumea web-ului nu este formată numai din cunoscători, am căutat ca articolele să fie scrise într-o manieră accesibilă, astfel încât orice doritor să găsească informaţii istorice, tehnice sau anecdotice despre arme. Am dorit ca aceste articole să fie uşor de citit şi înţeles devenind astfel o activitate plăcută stârnindu-ţi interesul în aşteptarea următoarei povestiri.

  Dar cum pofta vine mâncând, o mare parte din cititori, membrii sau nu, ai A.N.C.A au venit cu ideea de a strânge toate aceste articole sub forma unei cărţi astfel încât pasiunea de citit să fie satisfăcută şi sub forma clasică de a sta într-un fotoliu răsfoind o carte adevărată şi simţind mirosul cernelii de tipar.

Cartea nu păstrează ordinea publicării pe site a articolelor, ci le grupează pe autori astfel veţi putea vedea diferenţele de stil pentru fiecare truditor al condeiului. La unii veţi găsi mai multă rigoare tehnică (nu ai ce să le faci sunt ingineri), alţii sunt mai aplecaţi spre partea de poveste (cei mai în vârstă), şi cei aplecaţi spre partea estetică (ştiţi cum se spune, frumuseţea stă în ochiul privitorului). Oricum la toţi veţi decela aceeiaşi pasiune şi dedicaţie.

Un vechi adagiu din domeniul colecţionării de arme spune “cumpăraţi arma nu povestea”. Dar armele pot spune o poveste pe cont propriu. Unele poveşti sunt susţinute de documentaţia care însoţeşte arma, iar în alte cazuri modificările, actualizările, siglele, marcajele pot împărtăşi detaliiile unei saga deosebite.

Toate poveştile din carte sunt susţinute şi de căutari nu numai pe net ci şi în cărţi de specialitate sau albume despre arme. Vorbind de cărţi, prin acestă lucrare împlinim şi visul unor cititori de a găsi strânse într-o carte–album publicată în România, în limba română ceea ce găseau pe net în alte limbi sau în cărţi publicate de autori consacraţi din străinătate.

În paginile cărţii veţi găsi poveşti despre arme din diverse perioade istorice nevrând să ne cantonăm într-o epocă, diversitatea fiind, spun eu, mai atractivă pentru cititor. Nu am dorit să fie doar album—foto, despre istoria şi poveştile armelor ci şi o invitaţie la a afla cât mai multe. Dacă am reuşit acest lucru, misiunea a fost îndeplinită. Voi schimba un pic adagiul de mai sus şi vă îndemn să lecturaţi povestea şi apoi poate să cumpăraţi şi arma.

Chiar dacă această carte nu va fi un best–seller care să rupă rafturile librariilor sper să satisfacă măcar cerinţele celor ce o vor citi şi păstra în biblioteca lor.

Vă spuneam despre cei care au “trudit” la facerea acestei cărţi, şi nu pot să nu vă povestesc despre ei. Ce este sigur, toţi au scânteia pasiunii în ei şi dorinţa de a împărtăşi cunoştinţele lor. Ordinea este aleatorie aşa că nu voi supăra pe nimeni.

Încep cu Vili Stancu, destoinic truditor în domeniul armelor, şi statornic prieten, primul care a avut curajul să publice o revistă despre arme după 1989. Pentru pasionaţi revista Ranger a fost un loc de destindere şi de desfătare, dar datorită vremurilor şi online-ului şi-a încetat apariţia mult prea devereme. Trebuie spus că este şi preşedintele Asociaţiei Naţionale a Deţinătorilor de Arme A.N.D.A, prima asociaţie de gen din România, cea care ne-a mobilizat să venim şi noi în acest peisaj şi să întregim imaginea. Astfel de-a lungul vremii A.N.C.A şi A.N.D.A au mers împreună pentru propăşirea culturii armelor în ţara noastră precum şi în toate “luptele” duse în Parlament pentru îmbunătăţirea legilor care guvernează activitatea noastră. Fără condeiul lui peisajul publicistic despre arme şi implicit cartea de faţă ar fi fost mult mai sărace.

Urmează Baity Pera cel care a adus un suflu nou în A.N.C.A ca Secretar General şi împătimit de armele produse în România. Inginer de aeronave, pilot mânat pasiune şi rigoare (un avion e totuşi o maşinărie care are nevoie de mare atenţie), rigoare şi atenţie la detalii pe care le veţi regăsi în articolele sale.

  Cristian Rădulescu, cel mai vechi colecţionar de arme din România, inginer de meserie, fără de care peisajul colecţionarilor nu ar putea exista. El şi cu Vili Stancu printre primii care au început să se documenteze şi să scrie despre arme în România.

  Roland Vladuţ, medic şi cel mai mare colecţionar de revolvere Colt SAA din România. O alăturare ciudată ar spune unii dar este un mare pasionat şi un pic hedonist în ceea ce priveşte armele.

Ioan Scafeş, unul dintre cei mai mari experţi în arme, din păcate plecat prea de curând dintre noi. Activitatea lui de o viaţă în slujba Muzeului Militar Naţional “Regele Ferdinad” şi publicaţiile de-a lungul vremii sunt fapte şi lucrări de referinţă. Ne vor lipsi zâmbetul şi vorba lui domoală.

Ştefan Bădică un ardelean molcom şi atent la detalii, inginer de meserie care  şi-a descoperit talentul de a scrie destul de târziu, dar cum îi spuneam, mai bine mai târziu decât niciodată. Pasionat de arme exotice (cel puţin pentru România) şi de testarea lor.

Radu Vescan tot ardelean, cu o meserie la modă, software developer, pasionat de tir şi unul din cei care împlinesc misiunea prin metode moderne. Pe youtube veţi găsi multe lucruri interesante publicate de el despre arme. Dar nu numai vizualul îl interesează, ci şi cuvântul scris.

Viorel Liviu Pop, medic chirurg obişnuit cu precizia, precizie pe care o veţi descoperi în scrierile sale.

Ultimul dar nu cel din urma cu voia dumneavoastră şi autorul acestor rânduri Ioan Găucan, istoric, iremediabil pasionat de lumea armelor.

Dar după cum veţi putea vedea sunt şi articole scrise de autori străini, articole ce au fost oferite asociaţiei spre publicare. Toţi autorii sunt colecţionari reputaţi şi pentru că suntem la prezentare îi voi numi aici. Adriano Simone din Italia, Jean Huon şi Luc Guillou din Franţa şi Stuart Taylor din Marea Britanie.

Nu în ultimul rând mulţumim lui Yves Quirens – Belgia şi Albrecht Simon- Germania pentru pozele puse la dispoziţie pentru coperta cărţii.

În final voi reitera ce scriam la începuturile Asociaţiei Naţionale a Colecţionarilor de Arme acum 14 ani, cuvinte care în mare parte s-au adeverit.

Ne propunem deci de a descoperi nu numai arme interesante ci şi lucrurile ce  le-ar avea de povestit aceste bijuterii de oţel. Ne propunem a găsi oameni pasionaţi de a păstra în patrimoniul ţării arme de valoare, pe care le vom putea arăta cu mândrie în cadrul unor manifestări muzeistice pentru că obiectele de valoare nu sunt ale cuiva ci sunt ale tuturor. Noi colecţionarii nu suntem altceva decât păstrători temporari ai istoriei.

Închei prin a spune că orice colecţie începe cu primul obiect, în cazul nostru cu prima armă, indiferent că este o veche puşcă de vânătoare sau o baionetă ruginită găsită prin vreun pod.

Totul poate începe dintr-o joacă şi poate ajunge o mare pasiune. Cea mai mare dintre pasiuni. Care nu te trădează şi pe care nu o poţi minţi.

Ioan Găucan                                                                                          17.02.2022