SKS45 Carabina semiautomată sistem Simonov, 1945 CKC 45 Самозарядный карабин системы Симонова, 1945 – De Ioan Găucan

 

La sfîrşitul războiului civil din Rusia , armata roşie sovietică avea în dotare un arsenal eteroclit, cel puţin în privinţa armelor lungi. Pornind de la Arisaka Tip 30 sau tip 38 în calibrul 6.5mm, continuînd cu Manlicher M88/90 şi M95, Lee Enfield .303 , Winchester M1895 în cal 7.62 x 54, Mauser 1898, şi terminînd bineinţeles cu Mosin Nagant 7.62X54 arma de “casă” dacă putem spune aşa.
Nu putem trece cu vederea apariţia în 1916 a primei arme de asalt Fedorov în calibrul 6.5mm ( japonez) , acest calibru a fost preferat deoarece se găsea din plin iar datorită faptului că nu era prea puternic, arma putea fi mai bine contolată în modul automat. Producţia a continuat pînă în 1924 , iar cele 3200 de arme fabricate în această perioadă au fost folosite chiar şi în cel de-al doile război mondial.
La începutul anului 1920 s-a luat decizia ca producţia să se axeze pe puşca Mosin Nagant şi pe muniţia de calibrul 7.62×54 R dar în acelaşi timp să se încerce şi dezvoltarea de noi arme de genul semiautomat sau cu foc selectiv care sa folosească muniţia de 7.62×54. Mai multe birouri de design conduse de Fedorov, Tokarev, Degtiarev şi alţii au dezvoltat în anul 1925 arme cu aceste specificaţii. În cursul anului 1926 au fost supuse la tsete , dar nici una dintre ele nu au trecut probele impuse.
Dezvoltarea noilor proiecte a continuat pînă în 1928, iar în martie 1930 s-au ţinut din nou teste, dar şi de această dată nici un proiect nu a fost adoptat.
În 1931 un nou proiectant a intrat în această competiţie, este vorba de Serghei G.Simonov.Acesta şi-a început cariera în 1918 lucrînd în echipa lui Fedorov. Primul lui proiect datează din 1925, dar a fost socotit slab în comparaţie cu prototipurile deja existente. Cu titlu informativ trebuie ştiut că acest prim proiect era destul de asemănător cu M1 Garand 1930.
Citeste mai mult