Pușca cu repetiție M.95. de Dr. Hermann Gerig

Partajează

P1030954

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Traducere si cuvint inainte de Baity Pera (articol preluat din Revista IWO nr.1,2/2017)
Reproducem pe cît posibil de fidel fraza autorului, una remarcabilă prin documentare și rigoare tehnică dar și cu sensibilitate națională convingînd despre importanța acestei arme în trecutul Austriei.
M.95 este o arma ce si-a gasit loc și în mîinile ostașului român, amintind de o zi de 18 noiembrie /1 decembrie  1918 la Alba Iulia strajuită de gărzile naționale române.

Original_Photo_National_Museum_of_Union-Alba_Iulia

 

 

 

 

 

 

Repetier-Gewehr M.95- era denumirea originală, așa cum apărea in titlul broșurii de culoare roz din 1899 „Instrucțiuni pentru întreținerea și folosirea puștii cu repetiție M.95”. O broșură-manual similara din 1917 folosea varianta de scriere modernă „Repetiergewehr”, alaturarea de termeni tehnici devenise un cuvant de sine statator.
În locul stemei cu vultur bicefal, broșura era decorată cu stema k.u.k (n.trad. kaiserlich und königlich – chezaresc-imparatesc și craiesc-regal) ce era o alaturare a blazoanele celor 2 jumatăți ale Monarhiei Dualiste Austro-Ungare. Dedesubt era deviza “INDIVISIBILITER  AC  INSEPARABILITER”, în traducere: indivizibil si inseparabil.
Prin prezentarea lui M.95 expunem cea din urma realizare a genialului armurier von Mannlicher, dedicată forțelor armate austro-ungare.
Ultimele 2 decenii ale veacului 19 și intervalul pînă la sfîrșitul primului război mondial au reprezentat pentru dezvoltarea armelor perioada cea mai bogată. Paleta inovațiilor cuprinde  perfecționarea încărcării pe la chiulasă, cartușul metalic, arma cu repetiție, pulberea fara fum, scăderea calibrului pînă aproape de înjumătațire pentru arme lungi și scurte, apariția pistoalelor semiautomate și automate, mitraliere.
Austro-Ungaria era în acea vreme o mare putere europeană cu 53 milioane locuitori in 1914. Socotind după suprafața teritoriului, doar Rusia o depășea. ”Vechea“ monarhie domina în multe domenii.
Marina sa militară, a 7-a mare flotă a lumii, a introdus la bordul cuirasatelor primele turele cu 3 țevi. Pînă in 1910, era al 3-lea mare producător de țitei (cu zăcăminte in Galiția) după SUA si Rusia.

P1030945

P1030958

 

P1030938

 

 

 

 

 

 

În domeniul armelor lungi, Austria a mers pe o direcție proprie. La 22 noiembrie 1896, Majestatea Sa Împăratul Franz-Josef a aprobat introducerea sistemului cu repetiție M.95 al lui Mannlicher în armată și marina de război.
Urmare a acestui fapt, Imperiul dualist a fost singura putere majora dotată în primul razboi mondial cu o armă cu repetiție ce folosea sistemul straight-pull – acționare/tragere liniara a închizătorului.
Constructorul proiectant a fost Ferdinand Ritter von Mannlicher (1848-1904). Născut in Mainz, și-a pierdut tatăl la varsta de 17 ani și s-a mutat la fratele lui la Viena, acesta facilitîndu-i  formarea la Universitatea Tehnica din Viena, secția construcții de mașini. După absolvire s-a angajat la biroul de construcții al companiei privilegiate de căi ferate „ Kaiser Ferdinand Nordbahn”.
După o participare ca delegat la expozția mondială de la Philadelphia în 1876, tînărul tehnician a ramas fascinat de numeroasele inovații, în special de tehnica modernă a armelor.
În acea vreme, tema armei cu repetiție era de mare actualitate în Austro-Ungaria astfel că inginerul Mannlicher construiește între 1880 și 1884 cinci proiecte cu încărcătoare și sisteme de înzăvorare diferite. Aceste modele ar face ele singure subiectul unui articol. La început pentru blocarea închizatorului liniar se folosea un zăvor pivotant  la partea inferioară dar începînd cu modelul 90, înzavorarea se face prin 2 dinți ai capului închizătorului. (n.trad. înzăvorîrea la  modelele anterioare liniare M.1886 și M.1888 se făcea la partea de jos-spate prin zăvorul pivotant, ceea ce funționa bine pentru cartușul cu pulbere neagra sau parțial fara fum M.90 dar mai puțin fiabil pentru M.93 pe baza de pulbere de nitroceluloză).
La finalul acestei dezvoltări a apărut și sistemul cu repetiție M.95 care a rămas în dotarea jandarmeriei și grănicerilor pînă spre anul 1960.

Descriere M.95
Această descriere citează parțial manualul de instrucție al școlilor de ofițeri în rezervă (Viena 1896).
Arma cu repetiție M.95 sistem Mannlicher, numită în continuare M.95, este o armă cu încărcator în cal.8mm Mannlicher, are un sistem cu inchizător liniar cu 2 dinți de zăvorîre frontali dispuși simetric și
magazie centrala cu 5 cartușe

Modele M.95
8mm M.95 Repetiergewehr(pușcă) încărcare pe la culată cu închizător liniar , lungime totala 1282mm, lungime țeavă 765 mm. Cureaua se prinde sus sub inelul armei și jos de patul armei.
8mm M.95 Karabine (carabina pentru cavalerie) mecanism închizător ca mai sus, lungime totală 1005mm, lungime țeavă 498mm, fără baionetă și fără dorn de așezare în piramida (n.trad. in epocă multe modele de arme lungi aveau prevazute spre capătul țevii o tijă pentru îmbinarea mai multora în piramide, uzual cîte 3).
Cureaua se prinde lateral de inelul armei, și tot lateral de pat.
8mm M.95 Stutzen (pușca scurtă) Închizător și dimensiuni ca mai sus dar cu prindere baionetă și dorn de așezare în piramidș. Cureaua se prinde precum la pusca M.95.
8mm M.95 Stutzenkarabiner precum mai sus dar cu 4 inele de prindere curea și pe laterală și în partea de jos. Toate părțile metalice sunt brunate cu excepția închizătorului, interiorului cutiei mecanismelor, înălțătorul și talpa patului.

P1030937

 

 

pozitie inaltator pentru 300 Schritt (n.trad. unitate veche de masura germana aprox 0,75 m, in principatele romane aprox 0,80m, origine latina)

 

 

 

 

Date tehnice:
Fabricant: OEWG din Steyer si Ungarische Waffen-und Maschinen fabrik A.G. Budapest  (n.trad. F.G.GY.)
Sistem: Armă cu repetiție system Mannlicher cu închizător liniar cu 2 dinți de zăvorîre frontali dispuși simetric.
Calibru: 8mm
Lungime: pusca 1272mm, carabina 1005mm
Lungimea tevii: pusca 765mm, carabina 498mm
Masa: pusca 3650g, carabina 3130g
Țeava: 4 ghinturi cu înfășurare pe dreapta și pas constant de 250mm.
Dispozitiv de ochire: înălțator pe cadru, de la pozitia 300 Schritt (=pasi) pînă la 2600 pași pentru puscă, 2400 pași pentru carabină. (n.trad. Schritt unitate veche de masura germana aprox 0,75 m, în principatele române pasul avea aprox 0,80m, origine latina )
Toate pozițiile sunt în pași nu în sistem metric.
Port-încărcatorul:  lamela-sector ce conține 5 cartușe M.93 se introduce pe la partea superioară a armei si se evacuează prin partea inferioară.

Închizătorul cu acționare liniară:
Odată cu introducerea carabinei M.90 se folosește pentru prima oara noul sistem cu acționare liniară cu 2 dinți de zăvorîre simetrici pe închizator. Fabricația lui M.90 s-a desfășurat exclusiv la Steyr (n.trad. OEWG), de aici poansonul de control „K” (la armele scurte de la Budapesta s-a folosit poansonul „R”).
Acest design al închizătorului putea să reziste mult mai bine la presiunea dezvoltată de noua muniție decît la puștile cu acționare liniară si zăvor pivotant/căzător.
Transformarea unei mișcări de translație într-una de rotire permite blocarea și deblocarea (n.trad. sistemul straight-pull asigura rotirea cu 90°a capului cu dinți din poziția verticala înzăvorît în culată în poziția orizontală de scoatere din culată prin caneluri elicoidale în port-inchizator).
Acest principiu a fost produs în serie mare prin M.95 și este baza functională a aproape tuturor închizătoarelor folosite de armele semiautomate și automate pînă în ziua de azi. Exceptie fac StG 44. FN FAL(în prima variantă pentru cartuș 8×33) și HK cu închizător cu role.
P1030949

 

 

 

 

 

Particularități:

Sistemul armei cu repetiție M.95 reprezintă ultima treaptă în dezvoltarea armelor lui Mannlicher,  și mulțumită uzinării la OEWG singurul sistem cu acționare liniară introdus de o mare putere.
Cu o masa de 3650g era cea mai ușoară iar cu o cadență de foc teoretică de pana la 45 gloanțe pe minut, era totodată cea mai puternică pușca a vremii. Cadența desigur se putea susține purtînd suficientă muniție.
Timp bun se obținea și cu pușca Enfield britanică cu al său încărcător de 10 cartușe. Încărcarea la M.90 cu sector se face mai repede decît cu lamelele sistemului Mauser.  Dezavantajul consta în faptul că la pierderea sectorului de M.95, arma se mai poate doar încărca cu cîte un singur cartuș.
Multe state au adoptat sisteme de arme cu repetiție Mannlicher, ca sa numim cîteva: Imperiul German ( Mod.88), Italia, Olanda, Portugalia, România, Franța ce și-a mărit capacitatea încărcatorului de la 3 la 5.
Un des prezentat dezavantaj ar fi faptul că dupa ultimul cartus, sectorul gol este evacuat pe la partea inferioară precum la Mannlicher Berthier și Carcano.  La M.1 “Garand” (Rifle) încarcatorul este evacuat pe sus cu un “clic” audibil. Prin caracteristica aceasta nu a fost diminuată simțitor capabilitatea pe cîmpul de lupta. M1 Garand a fost ultima armă care a folosit sector cu 8 cartușe pe principiul Mannlicher.
Ultima folosire a lamelei-sector la Mannlicher a fost pe arma M.35  pentru cartusul nou 8mm M 31 (8x56R).
Trebuie spus că odată cu introducerea sistemului de încarcare cu magazie centrală, sistemul anterior cu incarcare în tub devine învechit.  Dezavantajele sale constau în dificultatea încărcării, schimbarea centrului de greutate și problematica încărcării unor cartușe cu vîrf ascuțit.

Încărcarea și descărcarea, informații preluate dintr-un manual al epocii.

Pentru deschiderea închizătorului se apucă mînerul cu dreapta, se trage puternic înapoi atat cît permite opritorul, comprimînd arcul percutorului. Acum se introduce un sector “Paketladung” (=incarcator plin=cadru de otel cu 5 cartușe) apăsînd și învingînd forța arcului ridicator pînă la fixare în opritor.
Prin acționarea înainte a închizătorului se introduce pe țeavă primul cartuș și se obține înzăvorîrea. M.95 este acum încșrcat, dezasigurat  si gata de tragere. În nici un caz nu este voie să lucrezi închizătorul nici cu miscări amortizate daca arcul percutorului este tensionat  întrucît vîrful percutorului se așează pe capsa de aprindere.
După tragerea ultimului foc, lamela-sector cade singură.  Arma odată încărcată cu lamela-sector nu mai poate primi înca un cartuș in cameră.

Descărcarea
Pentru scoaterea unui sector plin sau partial încarcat se trage închizătorul înapoi și opritorul încarcătorului se împinge in față. Sectorul va sări în sus.
Pentru scoaterea închizătorului în vederea curățirii, se culisează înapoi, și se împinge în față trăgaciul cu degetul mare al mîinii stîngi, apoi se poate extrage cu grijă. Așezarea închizătorului scos trebuie facută tot atent, altfel sare capul inchizator în pozitia perpendiculară-zăvorît și nu mai poate fi remontat rapid. În acest caz, cu manuși se trage rotind capul  în port-închizător si se elibereaza cu grijă. Apoi se poate remonta.

Cartușul Mannlicher 8mm
Denumirea militară este 8mm M.93 Scharf, denumire alternativa 8x50R. Acest cartuș are o lungime totală de 76 mm și o greutate de 29,4 g. Tubul din alamă este lung de 50,2 mm. Încărcatura cu pulbere este de 2,75 gr tip Gewehrpulver M.92. Glonțul din plumb cu camașa de oțel cantareste 15,8 g, este lung de 31,8 mm și are la baza diametreul de 8,2 mm. Glonțul este neacoperit pînă la îmbinarea cu tubul, partea introdusă în tub este unsă. Unsoarea conține 6 părți unsoare de armă si 4 părți ceară de albine. Presiunea gazului are o valoare moderată de 2800 atm (comparativ 8×57 IS are 3500 atm).
Viteza minima 580 m/s (Karabiner – carabina), 620 m/s (Gewehr-pusca).
energie: 271 mkg carabina, 305 mkg pușca (n.trad. unitate veche de masura, 1mkg= 1 kgf m)
În afară de cartușele ascuțite M.93 existau gloanțe oarbe și de exercițiu precum si 8 mm Alder „B” pentru incendierea aerostatelor.

Pușca Lee-Speed Sporting
Capitolul nu este întîmplător legat de povestea lui M.95, ci are de-a face cu muniția 8 mm M.93.  Așa cum sisteme M.95 sau Mauser 98 au fost folosite pentru arme de vanatoare, la fel în Marea Britanie s-au fabricat la BSA(Birmingham Small Arms Co) și LSA (London Small Arms Co) arme de vînătoare sistem Lee-Enfield de diferite calibre. Calibrul obișnuit era .303 British. Dar, datorită faptului ca pe la 1900 în special în India și Sudan administrația britanică a îngreunat sau interzis  importul de arme de vînătoare în calibru militar, a trebuit gasită o soluție. În 1907 BSA a introdus calibrul oarecum exotic .315 sau 8mm BSA. Acesta este un cartuș 8x50R cu glonț de vînatoare. S-a ales această combinație datorită asemănșrii cu .303 (rama cartusului, presiune mica a gazului și potrivirea în încarcatorul lui Lee-Enfield). Arme de vînătoare de lux de cele mai multe ori cu capacitata încărcatorului diminuata la 6 cartușe si legat cu un lantisor de arma ( pentru a preveni pierderea incarcatorului care este amovibil), ajung astăzi la prețuri de cumparare de $2500.

[ Pusca cu repetitie M.95. Partea a 2-a ]
Pușca cu repetiție sistem Mannlicher cu acționare liniară și dinți de zăvorîre simetrici pe închizător   a servit forțele armate ale Austro-Ungariei pe toate fronturile Primului Razboi Mondial. În lupte grele defensive între stșncile si gheața Alpilor sau lupte duse de diviziile de obuziere de munte ale K.u.K,  în deșert palestinian, ce induceau uzură materială rapidă, armele fabricate la Steyr s-au dovedit eficace.
M.95 dar si pistolul M.12 au impresionat amic si inamic prin siguranța în funcționare și calitățile balistice.

Stabilirea cartusului:
Odată cu dezvoltarea pulberii  cu fum diminuat  și apoi a pulberii fără fum spre sfîrșitul anilor 1880 alături de cartușul cu tub metalic începe orientarea catre calibre mai mici. 2 școli de gîndire s-au aflat în opoziție: grupa națiunilor care au ales calibre mici, și grupa marilor calibre.
În prima grupă:
6,5×55 Mauser suedez: Suedia, Norvegia, Danemarca
6,5x54R Mannlicher olandez: Olanda, Romania, Indiile Olandeze
6,5×54 Mannlicher Schönauer: Grecia
6,5×52 Mannlicher Carcano: Italia
6,5×60 Arisaka: Japonia
6,5×58 Vergneiro: Portugalia
A 2-a grupă:
8×50 R, 8mm M.93 glont ascutit: Austro-Ungaria, Bulgaria
8×50 R Lebel: Franta
scharfpatronP1050347
8×57 IS Mauser:  Imperiul German
.303 britanic
7,65×53 Mauser belgian
7,62x54R Imperiul Rus și Finlanda
.30-06  SUA
7×57 Mauser in multe state sudamericane, ex. Brazilia.

De la cartușul cu glonț rotund la cel ascuțit:

În 1898 Franța arată noua direcție prin cartușul 8mm Balle D cu glonț ascutit. Germania o urmează în 1905 cu 8mm S. În 1906 armata SUA începe dotarea cu .30 M 1906. În 1908 Rusia țaristă trece la 7.62 ascuțit. În 1910 Imperiul Britanic se inzestreaza cu .303 MK VII.
În Austria erau recunoscute desigur avantajele cartușului ascuțit, dar nu exista o opinie comună asupra direcției de urmat. În concernele de armament se proiecta și fabrica, în ministere se făceau calcule.
Cartușe noi fără ramă, poate chiar 8×57 IS al Imperiului German sau doar un glonț ascuțit aplicat 8x50R poate cu tub cartuș mai lung. Precum în Marea Britanie, Austro-Ungaria ridica problema finanțării,  iar tensiunile politice in creștere în Europa erau motiv pentru Austro-Ungaria să aleaga soluția mai simplă și mai ieftină.
Pînă la urmă armatele monarhiei dualiste au luptat în primul război mondial cu 8mm M.93 cu glonț bont, întrucît glonțul ascuțit începe a dota Austria abia in 1930 prin cartușul M.30 S-Scharf adică ascuțit. Ungaria, acum un stat de sine statator, o urmeaza, un an mai tarziu prin 8mm 31 M, eles tolteny – ascuțit, denumit „cartusul nostru”. În istoria cartușului 8x56R (8mm M.30 S) este important de subliniat că avem de-a face cu un cartuș austriac, preluat un an mai tarziu in Ungaria.
În cărți dedicate cartușelor, presă, cataloage apar des denumiri ce indica originea maghiara. Chiar in „ Caliber 6/2004” a primit titlul de cartușul lunii, cartușul „maghiar-austriac  8×56 RM 30 S”!
În unele lucrări americane de ex. „Ammo Encyclopedia” a prietenului meu, Steve Fjestad, am putut aduce corecturile necesare.
2 noi arme au fost proiectate pentru noul cartuș S: mitraliera usoara 8mm M.30, sistem Solothurn si arma maghiara 35.M.

Modificari constructive al armei:
Contrar majorității surselor nord-americane, țeava nu a fost înlocuită, doar camera cartușului a fost modificată prin așchiere.
Pentru armele automate și pentru o alimentare sigură în încarcator, a fost necesară pastrarea lungimii totale a cartușului la 76 mm. Glonțul ascuțit este mai lung și mai ușor, tubul cartuș este mai lung cu o zonă de îngustare mai lentă, astfel făcîndu-se mai mult loc pentru pulbere. Glonțul ascuțit și încărcatura de pulbere marită alungesc traiectoria balistică, ce necesita ajustarea înălțătorului. Pozițiile înălțătorului nu mai reprezintă pași ci metri. În urma unor teste de foc amănunțite reiese o înrăutățire a preciziei cartușului astfel modificat. De vină era o defectuoasa dirijare a glonțului ușurat. Prin mărirea diametrului de la 8,2mm la 8,35 s-a asigurat un ajustaj mai strîns în țeavă dirijînd glonțul mai bine.

P1050337

 

(img. M.95 fabricat Steyer, „barn find”, partial restaurat. Modificat in Ungaria pentru 8mm 31 M. . Marele H corespunde cu al nostru (n.trad. austriac) S pentru 8×56 R )

 

 

 

În ghidul de arme și muniții pentru poliția de ordine publică 1944 se dedică 8 pagini lui „8mm M.95 Stutzen (sistem Mannlicher)”. Textul original: „Cea mai mare parte a carabinelor Stutzen este configurată pentru cartușul 8mm M.30-S și poartă denumirea de Stutzen„8mm M.95-S”. Modificările sunt după cum urmează: camera cartușului modificată corespunzator cartușului „S”, foița înălțător cu gradație metrică (distanțe 70-2000m). Cătarea alungită și ca semn distinctiv un manșon de cătare (n.trad. bucșa pusă peste țeava cu care cătarea se îmbină în coadă de rîndunică) și un marcaj „S”de circa 12mm între baza țevii și înălțător. Cu arma secundară (baioneta) montată, carabina Stutzen va fi folosita ca arma de împungere.”

Sub titlul Muniție se specifică existența a 2 cartușe diferite.
Se pot trage: din 8mm M.95 Stutzen doar cartușe M.93;
din 8mm M.95-„S”Stutzen doar cartușe M.30”S”.
Lungimea măsurată pe exemplare reale de proiectil variaza de la 33,7mm la 34,29mm. Astfel acest glonț „S”este mai ușor dar mai lung! iar nu mai scurt precum adesea menționeaza literatura!
Armistițiul din noiembrie 1918 pe frontul de sud împotriva italienilor, foștii noștri aliați in Tripla Aliantă, s-a petrecut pentru noi austriecii pe 3 noiembrie 1918. Pentru italieni – pe 4 noiembrie 1918, astfel ca au putut înainta “învingători” în urma maselor în retragere ale vechii armate. Această veche armată nu mai exista, corpuri de trupă înarmate, desparțite pe naționalități, se deplasau fiecare în direcția noii patrii.Asta nu s-a desfasurat fara incidente și s-a ajuns ca iî multe locuri în Viena să se auda impușcaturi. Numai organele gărzii vieneze au putut împiedica ce era mai grav. Uniforma lor era constituita dintr-o ținută de cîmp adaptată cu o noua bonetă/capela și arma M.95, centura, cartușiere si baioneta.

 

P1050345

P1050346

 

 

 

 

 

 

 

Între aceste națiuni noi au apărut dese conflicte de graniță și uneori lupte grele. Și a noastră micșorată Austrie a trebuit să-și apere granițele cu unități înarmate patriotice. Deși nevoia exista, și dupa acest dictat de pace ca și înainte, producția de muniție nu era reorganizată.
M.95 ce apar la licitații fără dovada importului sau identificarea unei firme sunt cu siguranță de la soldați reîntorși de pe front. Bine păstrate și ascunse, pentru că detinerea de arma in zona sovietica dupa 1945 se pedepsea capital,astăzi se gasesc disponibile ca rîvnite arme de colecție.
În 1930, dupa cum e menționat in text, Austria introduce cartușul 8mm M.30 S, cu toate acestea, în 1938 transformările armelor pentru noul cartuș S nu fuseseră finalizate.
Rezumînd, se poate spune că sistemul Mannlicher M.95 a servit de la introducerea sa în Imperiul Austro-Ungar, odată cu 1918 pentru prima republică și din 1934 în statul federal pînă la „Anschluss” . În 1938 stocul de arme cu repetiție M.95 este preluat in Wehrmachtul german. După 1945 au continuat să existe polițisti vamali și jandarmerie echipată cu M.95. Scoaterea din uz a acestor M.95 a avut loc la sfîrșitul anilor 1950 – după alte surse pana in 1960!
Cartusul de scoala Kapselschießeinrichtung M.2

Citînd din Regulamentul de Tragere 1929: „Cartușul de școala folosește la insușirea tehnicii tragerii, asigură o bună experiență preliminară  tinerilor barbați în vederea tragerii cu cartușe de luptă și este un mijloc bun ce economiseste timp in antrenamentul soldaților.”
Kitul pentru cartușul de scoala M.2
(n.trad. un cartuș fără pulbere, doar cu o capsă mai potentă ce odată percutată,  propulsa un glonț ușor de plumb, principial asemanător cartușului Flobert )
este format din tubul-con de încărcare de 8mm :  alama trasă, cu un cilindru interior coaxial tubului ce are în capat o zonă tronconică pentru sertizarea glonțului; clește de sertizare a glonțului și de așezare a capsei; vergea de scos capsa; prelungitor de cătare pentru toate M.95 in afara de pușca lungă; lamela-sector model M.90.
Muniția consta în gloanțe 8mm M.2 din plumb ( greutate 2,8g ) și capse M.2.
Capsa este o cupă de cupru conținînd substanța de aprindere,  o bură subțire cu multe perforații, o încărcatura de pulbere neagra ăi o bura de carton ce astupa. Dispersia la 20 pași este de 3cmx3cm.

P1050351

 

 

 

 

 

 

 

Conversii sau alte calibre pentru M.95

1.) Sub denumirea M.95/24 sau M.95 M Iugoslavia a introdus un M.95 folosind cartușe puternice 8×57 IS. Conversiile s-au realizat la Kragujevac. S-a adaptat o țeavă nouă de K98 (8×57 IS) cu înalțător potrivit pe sistemul Mannlicher M.95. Capul închizatorului, extractorul și dintii de zăvorîre s-au adaptat cartușului  8×57 IS. Cutia mecanismelor era frezată pentru alimentarea cu lamele Mauser cu modificările aferente i la portîncărcător. Deschiderea în partea inferioară  portîncărcătorului a fost obturată. (Tirul cu M.95 M este absolut nerecomandat.)
2.) Conversii spre arme clasice de vanatoare în calibrul original dar și 7×57 R.
3.)Pusca cu repetitie Mannlicher M.95 11mm (Maudry). Despre originea și scopul acestei dezvoltări există doar presupuneri. Singura sursă primară existentă este o cărticică manuscris  pe care am achiziționat-o în 1980 împreuna cu arma și cartușele in lamela-sector. Pușca în calibru 11mm este un M.95 cu capacitate de 3 cartușe, destinată pentru vînătoare.  Cartușele sunt fabricate din tuburi lărgite de M.93.
Incărcătura cartusului: 1,55g pulbere de vînătoare și tir, presiunea gazelor 2100 atm. În textul original este scris: „tensiune gaz=2100 At”, viteza la gura țevii V.25=426 m/s, cu 1,5g pulbere =377m/s, cu 1,6g pulbere=474m/s
Toate aceste date provin de la carticica mea si au fost publicate fara indicarea sursei.

Reîncărcarea tuburilor cartuș 8x50R cu gloanțe hollow point si probele de tir rezultante ar putea fi subiectul unui scurt articol viitor.

Partajează