Multitudinea de date, unele contradictorii, referitoare la acest subiect fac dificilă abordarea lui exhaustivă.
Păstrându-şi caracteristicile specific militare (încărcător cu 7 cartuşe, ţeava de 5 ţoli, aparate de ochire fixe, greutatea de 1.100g, calibrul .45ACP) modelul „Government” a suferit continuu modificări, astfel că cele două modele rezultate, .1911 şi .1911A1 sunt rezultatul unei mulţimi de versiuni intermediare care se diferenţiază prin finisaj, fabricant sau alte diferite mici particularităţi.
Modelul 1911, a fost produs între 1922 şi 1923 în circa 700.000 de exemplare. Este versiunea premergătoare a modelului Government şi se distinge imediat printr-o serie de particularităţi de finisaj. Au fost exclusiv brunate, siguranţa posterioara cu coadă scurtă, capacele crosei aveau striaţii rombice, aveau striaţii pe culată, pe pârghia de blocare a culatei, etc.

1911 producţie Colt
Pistoalele 1911 producţie Colt erau recunoscute imediat prin finisajul lor „Military blue”, nespecific versiunilor comerciale. Daca pentru armele produse în perioada 1912-1918 (500.000 exemplare) exista puţine referinţe sigure despre calitatea lor, pentru cele produse în perioada 1919-1926 ele sunt aproape inexistente. De menţionat că data oficială de naştere a lui 1911A1 este în realitate anul 1926 cu toate că între 1923 şi 1926 Colt a produs în parallel atât modelul 1911 cât şi 1911A1.
Din primul an (1911), modelele fabricate aveau aparatele de ochire (înălţătorul) cu marginile rotunjite şi crestătura în formă de U foarte mică. Din 1913, partea superioară a culatei, era plană iar crestătura înălţătorului în formă de U se menţinea. Intre 1912 şi 1914 partea superioară a culatei era mai mare iar în zona crestei mai largă. După octombrie 1913, la brevetele din 20-04-1897 şi din 09-09-1892 se adaugă brevetul din 19-08-1913 care cuprindea o serie de simplificări prin reducerea numărului de componente ce permitea demontarea armei fără utilizarea de scule speciale, cu această ocazie apărând şi emblema căluţului tradiţional.

Ca şi regulă generală, inscripţionările cuprindeau brevetul, simbolul şi numele fabricantului care diferea la modelele fabricate sub licenţă, acestea fiind inscripţionate pe partea stângă a culatei. De remarcat, nici un fabricant de 1911 şi 1911A1 nu şi-a pus numele pe corpul pistolului. Acesta, avea ştanţată numai seria pe partea dreaptă, deasupra gărzii trăgaciului şi „United States Property”. O inscripţie care a dus la crearea a 3 subgrupe este aceea care apare suplimentar pe partea dreaptă a corpului armei şi care indică serviciul căreia îi este destinată. Ea nu apare pe modelele fabricate de alţi producători. Prima subgrupă, cea mai comună, are scris „MODEL 1911A1 U.S.AMY”, cea de-a doua „MODEL 1911A1 U.S.NAVY” (circa 15.537 de exemplare) şi „MODEL 1911A1 U.S.M.C.” (circa 6.750 de exemplare). Cu toate că din ultimele două versiuni s-au fabricat peste 22.000 de exemplare, ele sunt relativ rare datorită marelui număr de piese casate din pricina utilizării îndelungate în condiţii grele, începând cu 1914 când Forţele Navale şi Infanteria Marină au debarcat la Vera-Cruz (Mexic). Toate armele cu care aceste servicii au fost dotate ulterior, iar mai târziu şi Air Force (iniţial U.S.ARMY AIR FORCE), primesc inscripţii ale armatei fără ştanţări speciale de acceptare.

1911 Springfield Armory
Este prima firmă licenţiată să fabrice pistolul Colt. Arsenalul din Springfield a fabricat modele identice cu cele de la Hartford exceptând binenţeles inscripţia cu marca fabricantului şi omisiunea a brevetului (mai puţin evidentă).
Ca indicii ale fabricantului apar: „SPRINGFIELD ARMORY/U.S.A.” ştanţat deasupra piesei de fixare a încărcătorului precum şi o grenadă fumigenă, simbolul „Ordnance U.S.A.” cu un „O” în centru. Pe partea dreaptă a culatei este ştanţat un vultur, simbolul arsenalului.
Arsenalul din Springfield a produs circa 75.000 de exemplare începând din 1912 până în 1918. După această dată s-a renunţat atât la fabricarea corpului armei cât şi la ansamblarea armelor complete. S-au limitat strict la producerea de componente şi la recondiţionarea acestora. Pentru colecţionari este important că, cu toate că s-au produs în diferite loturi, nu există modelul 1911 cu serie mai mare de 355.000. Pistoalele 1911 şi 1911A1 ce par a fi fabricate la Springfield dar cu serie mai mare de 355.000 pot fi ori „Frankenstein”, adică ansamblate din piese de diferite provenienţe, ori pistoale recondiţionate şi reânseriate. Dealtfel, un număr necunoscut de serii de fabricaţie au fost lăsate la dispoziţia arsenalului din Springfield şi Rock Island de către oficiile guvernamentale pentru a putea înlocui seriile şterse sau lipsă de pe armele recondiţionate.

1911 Remington – U.M.C.
Produse în perioada 1918-1919 în număr de 21.676 exemplare se recunosc uşor după modelul striaţiilor de pe prăselele crosei, care încadrează şuruburile de fixare cu două romburi. Pe partea dreaptă poartă inscripţia „MODEL of 1911/U.S.ARMY CALIBER .45” iar pe partea stângă brevetul Colt 1908 şi 1913 precum şi denumirea fabricantului.

1911 Savage Munitions Company – San Diego
Colaborarea cu Savage a fost de foarte scurtă durată. Contractul a fost reziliat încă înainte ca Savage să înceapă producţia armei complete. Cele 100 de culate fabricate, au fost preluate de Colt care le-a folosit la asamblarea armelor din producţia proprie. Acestea poartă marcajele normale având în plus o grenadă cu litera „S”.

1911 North American Arms Company
Această societate canadiană a produs doar o serie pilot cuprinzând mai puţin de 100 de exemplare înainte de a fi reziliat contractul în a doua jumătate a anului 1919. Armele N.A.A.C. nu au matricole „Ordonance” şi nici alte mărci oficiale. Se disting prin marcajul pentru uz intern dat de producător (de la nr. 1 până la sub 100 ) şi prin inscripţia pe trei rânduri pe partea stângă a culatei: „Manufactured by North American Arms Co., Limited/ Quebeck, Canada”.

1911 Norvegia
Este produs sub licenţă şi primeşte denumirea de Model 1914. Diferă faţă de modelul original doar prin forma pârghiei de blocare a culatei care a fost adusă mai jos şi mărită, lucru ce o face mult mai comodă chiar decât a Coltului original. Pe culată are inscripţionat „11,25mm AUT. PISTOL M/1914” însoţită de marcajul oficial. Seria este ştanţată pe corpul pistolului, pe culată, pe siguranţă, trăgaci, şi pârghia culatei. Produse în 20.000 de exemplare din 1914 până la începutul anilor ’30, M14 au fãcut ravagii printre ocupanţii nazişti. Incă 10.000 de exemplare din acest model, foarte reuşit printre armele epocii, au fost fabricate şi distribuite sub denumirea de „Pistole 657”.

Ca toate celelalte naţiuni implicate în conflicte, şi Marea Britanie s-a aflat în situaţia de a-şi procura mai multe arme scurte, pe care producţia proprie nu le-a putut asigura. În loc să apeleze la spanioli, (mari fabricanţi de arme în timpul primului război mondial) şi graţie relaţiilor speciale cu „verii” de dincolo de ocean, englezii au obţinut mari cantităţi de „Government Model” direct de la producătorii Colt. Toate exemplarele „Government Model” furnizate Majestăţii Sale au un finisaj civil splendid de epocă şi poartă marca fabricantului de arme destinate pieţii civile, dar cu adăugarea acceptului britanic. Pistoalele au fost livrate Marinei Regale şi Royal Flyng Corp (precursorii R.A.F.). Modelele Government engleze au fost fabricate (cu excepţia primelor exemplare furnizate în mare grabă) pentru calibrul .455 Webley Auto, folosit la pistoalele Webley aflate în dotarea Marinei Regale. Pentru colecţionari este interesant să amintim că pe o parte din exemplarele aflate în dotarea Air Force au fost adăugate (când R.F.C. a devenit Royal Air Force) iniţialele R.A.F. pe partea stângă, înaintea pârghiei de blocare a culatei.

1911 A1.
În total, mai mult de 2.000.000 de exemplare, au fost fabricate de Colt şi de ceilalţi producători ce deţineau o licenţă Colt. „1911 A1” este versiunea proiectului original Colt- Bowning reprodus în detaliu. Chiar dacă a fost adoptat oficial în 1926, primele exemplare au apărut încă de la începutul lui 1924 şi producţia a continuat cu unele întreruperi, până la o dată incertă, dar nu foarte îndepărtată.
Este o părere răspândită, că achiziţia lui 1911 A1 de către Zio Gam s-ar fi terminat în 1945, dar recent s-a aflat cu certitudine faptul că firma Colt a furnizat armatelor aliate cantităţi necunoscute de pistoale 1911 A1 chiar şi în timpul conflictelor din Coreea şi Vietnam. Achizitiile mai recente de materiale militare au fost binenţeles secrete, dar se pare că ultimul contract pentru furnizarea de 1911 A1 a fost semnat la începutul anilor ’70, la sfârşitul războiului din Vietnam.
1911 A1 s-a născut în perioada 1911 – 1924 dar se impune definitiv, fiind produs in cantitate mare, abia în timpul celui de-al doilea război mondial când i s-au adus o serie de modificări necesare pentru uşurarea producţiei. Modelul 1911 A1 poate fi împărţit în două grupe. Prima grupă cuprinde armele fabricate din 1924 până în 1940, iar cea de-a doua, pe cele fabricate din 1941 până la începutul anilor ’70.
Trecerea lui 1911 la versiunea A1 a constat în următoarele modificări:
– partea dorsală a crosei iniţial dreaptă, a fost înlocuită cu una curbată ;
– trăgaci mai scurt cu striaţii superficiale;
– frezarea părţilor laterale ale corpului armei în dreptul trăgaciului pentru reducerea greutăţii;
– înălţător cu crestătură pătrată lărgită şi cătare cu partea dorsală striată antireflex;
– prăselele crosei sriate cu romburi în jurul şuruburilor de fixare;
– coada siguranţei posterioare alungită, pentru o protecţie mai bună a mâinii;
– inscripţia „MODEL OF 1911 – U.S.Army” devine „M 1911 A1 U.S.Army”

– în 1940-1941 prăselele crosei sunt înlocuite cu altele realizate din cauciuc dur striat sau material plastic de culoare neagră sau maro;
– din 1941 toate armele fabricate sunt parkerizate (după procedura adoptată de fabricant parkerizarea poate fi gri sau verde);
– striaţiile pe piesele metalice sunt opţionale sau realizate mai superficial ;
– inscripţia „UNITED STATES PROPERTY” este mutată pe partea dreaptă a corpului iar ” M 1911A1 U.S.Army” apare inscripţionată tot pe partea dreaptă deasupra trăgaciului.

Să vedem pe scurt care au fost fabricanţii lui 1911A1 şi cum se pot recunoaşte aceste arme.
1911A1 Colt
Toate exemplarele produse înainte de primul război mondial, au valoare pentru colecţionari datorită numărului mic de exemplare fabricate. După 1941 până în 1945 Colt a fabricat 480.664 de arme complete şi a furnizat altor fabricanţi un număr neprecizat de componente, deasemenea a participat la fabricare a încă 345.000 de exemplare împreună cu Union Switch & Signal Company. Nu se cunosc contrasemnele externe specifice ale coproducţiilor Colt U.S.& S.Co. iar problema identificării lor se poate realiza parţial, amintind că semnele GHD/WB/VP erau folosite de inspectorii Colt (chiar pe armele de producăie internă Colt), în timp ce inspectorii U.S.&S.Co. foloseau însemnele F.J.A./RCD/HS pentru ţevi şi R pentru încărcător. Mai mult ca sigur Colt a furnizat culate şi corpuri de armă cu marca proprie şi la U.S.&S.Co

Singer Manufacturing Company
Sunt dintre cele mai rare dintre 1911A1, aveau crosele acoperite cu prăsele din cauciuc dur produse de Colt iar pe culată aveau scris „S.Mfg. Co./Elizabeth, N.J.” . De remarcat că toate seriile sunt precedate de prefixul „S”.

Ithaca Gun Company
Această societate cu sediul în Ithaca, N.Y. a realizat circa 440.000 de bucăţi din 1943 până în 1945. Se diferenţiază de celelalte prin prezenţa numelui fabricantului.

Remington Rand, Inc.
In perioada războiului a fabricat cel mai mare număr de 1911 A1 (mai mult de 950.000 între 1943 şi 1945) şi se află pe locul doi în producţia acestor arme (după Colt). Atenţie! In situaţia aproape imposibilă că găsiţi un exemplar Remington-Rand cu sigla ERRS, (Engineering Remington Rand Sample), să ştiţi că este un exemplar extrem de rar deoarece face parte dintr-o minusculă serie pilot fabricată în 1942.

Union Switch & Signal Company
55.000 de piese complete în 1943, iar în acelaşi an 100 de exemplare marcate „U.S.& S.Co/Exp. No….” care sunt foarte rare în U.S.A. şi avînd o valoare foarte mare.
Deasemenea, a furnizat componente pentru circa 345.000 de pistoale fabricate de gigantul din Hartford.