Există puţine arme în lume care pot fi recunoscute la o primă privire, şi nu au nevoie de nici o prezentare. Lista ar putea include Uzi, AK47, M16 sau Thompson. Aceste arme au fost atît de mediatizate că probabil chiar şi un mai puţin pasionat al armelor le poate recunoaşte. Pot afirma că pe aceasta [...] 

A mai trecut un an, şi astăzi la începutul lui 2015 putem spune că nu a fost un an uşor pentru iubitorii de arme din România. Pe tot parcursul anului 2014 am căutat ca noile modificări pentru legea 295 dorite de autorităţi să fie amendate în aşa fel încît legea să nu devină aberantă. Cel puţin [...] 

7,62-мм пистолет-пулемёт образца 1941 года системы Шпагина (ППШ)

Armata Sovietică a început experimentarea pistoalelor mitralieră cam la sfîrşitul anilor 1920. Pînă la începutul celui de-al doilea război mondial nu avea în dotare decît foarte puţine arme de aceste fel.
Oricum o dată cu războiul de” iarnă” 1939-1940 o armă va influenţa designul pistoalelor mitralieră sovietice. În 1922 Aimo J. Lahti produce primul sau pistol mitralieră, armă ce va fi urmată de alte arme similare culminînd cu modelul Suomi KP model 1931 ( Konenpistoli). Această armă a fost fabricată la Tikkakosky Oy şi apoi sub licenţă în Danemarca, Suedia şi Elveţia. Lahti a adăugat acestei arme un încărcător tambur cu capacitatea de 71 gloanţe. Adaugînd faptul că multe componente ale KP 31 erau prelucrate din metal solid , a rezultat o armă ce i-a impresionat pe comandanţii armatei roşii. De notat faptul ca deşi fabricarea lui Suomi Kp 31 înceteaza în 1944, el va fi folosit în armata finlandeză pînă în 1990. Citeste mai mult

În familia armelor de apărare Steyr TMP poate fi mai degrabă un pistol mai mare decît o armă automată mică. Dealtfel există şi o variantă fără mînerul anterior care funcţionează numai în regim semiautomat denumită SPP ( Special Purpse Pistol- pistol pentru utilizări speciale).

Este un pistol semiautomat cu închizător inerţial ce foloseşte muniţia de 9 mm Parabellum. Cuprinde un număr de 41 de componente, iar corpul; şi carcasa exterioară sunt din materiale compozite, suficient de rezistente pentru a asigura funcţionarea închizătorului fără a fi necesară folosirea ghidajelor din oţel. Închizătorul este înzăvorît prin rotirea axială a ţevii, acest sistem fiind experimentat de Steyr încă de la începutul secolului, dar la care a renunţat ulterior în 1918. Ţeava se roteşte în nuturile practicate în corpul armei. În momentul declanşării, ţeava împreună cu închizătorul sunt împinse de forţa de recul spre înapoi.În acelaşi timp ţeava se roteşte în nuturile elicoidale dezavorînd şi eliberînd închizătorul care îşi continuă mişcarea spre înapoi. La capătul cursei acesta este împins de arcul recuperator către ţeavă, antrenînd un nou cartuş din magazie pe care îl introduce în cameră, apoi împingînd ţeava înainte realizează inzăvorîrea. Citeste mai mult